Biserica Ortodoxă Română venerează un număr important de sfinți, unii proveniți din spațiul românesc, alții cinstiți la nivelul întregii Ortodoxii, dar cu o legătură specială cu credincioșii de aici.
Sfinți vechi, legați de teritoriul românesc
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, martirizat în secolul al XIV-lea, este unul dintre cei mai vechi și mai cinstiți sfinți cu moaște păstrate pe teritoriul românesc, astăzi la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.
Sfinți canonizați în perioada modernă
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat, începând cu 1950, numeroși sfinți și cuvioși, printre care Sfântul Ștefan cel Mare (1992), Sfinții Martiri Brâncoveni (2006) sau Cuviosul Paisie de la Neamț (1992), recunoscând astfel sfințenia unor figuri esențiale ale istoriei bisericești naționale.
Cuvioși din munți: Sfinții pustnici
Alături de mucenici și ierarhi, tradiția românească cinstește o categorie aparte — sihaștrii din munți, precum Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, sfetnicul duhovnicesc al lui Ștefan cel Mare, model de viață retrasă și de înțelepciune duhovnicească.
Fiecare dintre acești sfinți are o zi de prăznuire în calendarul bisericesc și rămâne un reper de urmat pentru credincioșii de astăzi.
